Lumina...

Candva demult...

Priveam spre cer,

Speram sa vi si sa ma iei

Sa ma duci intr’un loc mai bun,

Sa’mi arati un alt drum...

Dar seara se lasa apasatoare;

Peste inima’mi lasata-

In pace sa moara

Langa sufletul ce m’a tradat,

Care a plecat-

Si stiu ca nu se va mai intoarce-

Niciodata...

Simteam cum norii apasa,

Si ploaia distruge totu’n urma ei;

Totul ramanea fara aer-

La fel ca sufletul meu fara tine...

Nu mai am nimic acum,

Totul a plecat pe un alt drum-

Dar inima mea te va astepta mereu;

In mijlocul padurii;-

Langa rau-

Unde te’am gasit

Si unde te voi astepta mereu...

Voi astepta sa treaca ploaia,

Voi astepta ca tu sa vi-

Si sa indrepti ce s’a stricat..

Atat in inima mea,cat si in lume...

Voi sta si ma voi uita

La soare,cum arunc’o raza-

Iar tu..

Cobori incet pe ea...

Intoarce’te acum,

Lumina mea!